Ziua 1 – Turul Orașului Suceava

Pentru început vom vizita Muzeul de Istorie a cărei expoziție de bază a fost concepută ca o prezentare a istoriei locale împletită cu cea naţională. Tematic, s-a insistat asupra unor aspecte fundamentale, care conferă o permanenţă multiseculară spiritualităţii româneşti de pe aceste meleaguri.

Mai multe informații despre Muzeul de istorie

Încărcați de istorie părăsim Muzeul de Istorie iar pașii ne sunt îndreptați către Muzeul de Științele Naturii ce este amplasat în apropiere, într-o clădire situată în Parcul Central. De la intrare vizitatorul este întâmpinat de un mic grupaj acvaristic, deosebite sunt şi amprentele foliare, ca şi fragmentele de animale dispărute, care vin să completeze tabloul evoluţiei vieţii pe Pământ, în decursul erelor geologice.

A doua componentă expoziţională se materializează prin abordarea unor noţiuni fundamentale de ecologie, cu referire la ecosistem, principalele tipuri de ecosisteme terestre, aspecte sezoniere. Se remarcă dioramele: „Turmă de mistreţi”, „Ursul brun din Bucovina”, „Boncănitul cerbilor”, „Haită de lupi – iarna ”. Pe circuitul expoziţional sunt amplasate monitoare şi alte mijloace audio pentru a reda animalele prezentate în diorame în mediul din natură.

Mai multe informații despre Muzeul de Științele Naturii

În stânga Muzeului de Științele Naturii se află biserica romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk.

După ce am făcut cunoștință cu fauna din Bucovina ne lăsăm purtați spre Parcul Șipot, cunoscut și sub denumirea de Parcul Cetății, parc dendrologic amenajat în partea de sud-est a municipiului Suceava, în imediata vecinătate a Cetății de Scaun. Admirăm speciile de arbori și arbuști dintre care menționăm următoarele: brad, tisă, molid, pin silvestru, plop alb, plop negru, ienupăr ornamental, salcâm japonez, fag, mesteacăn, nuc american, liliac, etc.

Ajungem la o serie de scări ce urcă spre platoul cetății. În față, impozant, ne apare un monument din bronz închinat voievodului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul Iftimie Bârleanu și dezvelit în anul 1977. Având înălțimea de 23 metri (inclusiv soclul), statuia constituie cea mai mare lucrare de acest gen din țară, ea putând fi văzută din orice punct central al orașului.

Mai multe informații despre Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare

Ne continuăm traseul prin pădure pentru a ajunge în fața Cetății de Scaun a Sucevei, o cetate medievală localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei.

Cetatea de Scaun a fost construită de Petru I Mușat, cel ce a mutat capitala Principatului Moldovei din orașul Siret în orașul Suceava. Castelul avea forma unui patrulater regulat, cu laturile opuse de lungimi egale (laturile de est și de vest aveau 40 m, iar cele de sud și de nord 36 m). În exterior, la fiecare colț al cetății, dar și pe mijlocul fiecărei laturi, erau dispuse turnuri pătrate de apărare (bastioane) cu latura de 4 m.

Ca urmare a cercetărilor arheologice efectuate aici în a doua jumătate a secolului al XX-lea, au fost identificate mai multe etape de construcție a cetății. Nu au fost identificate aici fortificații anterioare, rezultând că prima construcție fortificată datează din epoca domniei lui Petru Mușat. Cercetările arheologice au determinat faptul că aici a existat un pâlc de pădure care a fost defrișat prin incendiere în vederea ridicării construcției. Datarea construcții se datorează și descoperirii câtorva zeci de monede de argint (toate emise de monetăria voievodului Petru I Mușatinul) în cel mai vechi nivel al cetății.

Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) a înțeles cel mai bine necesitățile construirii de clădiri fortificate pentru a apăra Principatul Moldovei de atacurile turcilor, tătarilor, ungurilor sau polonilor. El a construit primele mănăstiri fortificate din Moldova și a întărit cetățile existente. Considerând că Cetatea Sucevei nu este suficient întărită pentru a rezista atacurilor inamicilor Moldovei, el a construit un zid de incintă care a înconjurat fortul mușatin, asemenea unui inel.

Mai multe informații despre Cetatea de Scaun a Sucevei

În apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei a fost construit cel mai tânăr muzeu în aer liber din România. Este vorba despre Muzeul Satului Bucovinean, imagine de ansamblu fiind activitatea complexă a unui sat. Alături de gospodăriile formate din casă şi anexe, amplasate de-a lungul uliţelor, în vatra satului, ca centru polarizator al vieţii comunităţii, se regăsesc biserica şi clopotniţa din Vama, datând din 1783 (unde, odată cu restaurarea catapetesmei şi organizarea interioară se oficiază slujbe religioase), crâşma din Şaru Dornei şi instalaţii tehnice populare (moară de apă, piuă de sumane, darac, oloiniţă).

Meseriile şi meşteşugurile sunt reprezentate în ateliere specifice cum ar fi: atelierul de olar din casa Marginea, atelier de lingurar din casa Vicov, urmând ca pe măsură ce vor fi ridicate şi alte gospodării, să-şi găsească locul şi ateliere de ţesut, încondeiat ouă, cojocărit.

Dincolo de funcţia esenţială de conservare, restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural etnografic, Muzeul Satului Bucovinean s-a impus în peisajul cultural naţional prin organizarea de spectacole folclorice şi festivaluri (desfăşurate pe scena în aer liber), târguri ale meşterilor populari pentru promovarea tradiţiilor şi creaţiilor autentice, tabere de creaţie pentru elevi, muzeul devenind astfel un centru polarizator pentru viaţa culturală a Sucevei.

Mai multe informații despre Muzeul Satului Bucovinean

Ziua 2 – Turul Orașului Suceava

Pentru ziua a doua ne propunem să începem cu Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, construită în perioada 1514-1522, biserica mănăstirii are hramurile Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie) și Sfântul Ioan cel Nou (sărbătorit în fiecare an pe 24 iunie). Biserica a fost pictată în frescă în stil bizantin atât în interior, cât și în exterior. Picturile din interior datează din vremea domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527).

Mai multe informații despre Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

Vă vom prezenta câteva aspecte din sfârșitul tragic al Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, despre puterea credinței în Hristos a acestuia.

Pe când Ioan era la Cetatea Alba – ocupată atunci de tătarii nogai – negustorul Reitz l-a mințit pe eparhul cetatii că Ioan dorește să treacă la religia cea straveche a tătarilor.

Însă răspunsul lui Ioan a fost: “Preaputernice eparhe, vorbele care ți s-au spus despre mine sunt mincinoase, sunt iscodiri răutăcioase. Eu nu voiesc sa disprețuiesc bunătatea pe care mi-ai arătat-o, dar nu pot să mă lepad de Hristos “lumina lumii”. ” Acest răspuns l-au mâniat pe eparh ce a considerat asta drept o insultă la credința tătărască. De aceea a poruncit ca Ioan să fie supus unor munci groaznice și chinuri infernale. ”A fost legat de coada unui cal și târât pe caldarâm. Deși trupu-i era sfâșiat de pietrele străzilor, buzele-i șopteau rugăciuni către Atotputernicul. Asta l-a determinat pe unul dintre chinuitori să-și scoată sabia și să-i taie capul.”

În anul 1402, Alexandru cel Bun a adus moaștele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou la Suceava. Alaiul cu moaștele Sfantului Ioan au fost intampinat la locul numit “Poiana Vlădicăi”, în apropiere de Iași, de către domnitor și soția sa, de mitropolitul Iosif, de marii dregători, egumeni, călugări, preoți și credincioși, care l-au însoțit până la Suceava. Moaștele au ramas în biserica Mirăuți până în anul 1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitană din Suceava – cu hramul Sfantului Gheorghe – ctitorita în prima jumătate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan III și fiul său Ștefăniță.

Mai multe informații despre Viața Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

Ieșim din curtea Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava și ne îndreptăm spre Biserica Învierea Domnului, cunoscută și sub denumirile de Biserica Văscresenia sau Biserica Elena Doamna, este o biserică ortodoxă construită în anul 1551. Biserica este construită din piatră brută, cioplită la soclu, colțuri și contraforturi. Pe lângă aceasta, în anumite locuri s-a folosit și cărămidă (la picioarele arcadelor, la firidele alungite și la ocnițe). Biserica are dimensiuni relativ reduse: 21,40 m lungime și 5,80 m lățime – în interior, 24,40 m lungime și 8,50 m lățime – în exterior și o înălțime de 16 metri.

Mai multe informații despre Biserica Învierea Domnului

De aici ne îndreptăm către Biserica “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Suceava, cunoscută și sub denumirile de Biserica Coconilor, Biserica Beizadelelor sau Biserica Domnițelor, este o biserică ortodoxă construită în anul 1643. Biserica Coconilor a fost zidită în anul 1643, fiind ctitorită de către domnitorul Vasile Lupu (1632-1653), cu rol de paraclis al curții domnești.

Mai multe informații despre Biserica Domnițelor

Curtea domnească este o construcție datând din sec XIV-XVII, situată vis-a-vis de Biserica Coconilor fiind format din 4 obiective:

Palatul Domnesc – ruine – datând de la mijlocul sec. al XIV-lea

Turn locuință – ruine – datând din sec. al XIV-lea

Turn de poartă – ruine – datând din sec. al XIV-lea

Anexă – ruine – datând din 1486

Din păcate nu există o amenajare pentru a putea fi vizitată.

Următorul nostru obiectiv este Biserica Mirăuți cu hramul Sfântul Gheorghe, sărbătorit în fiecare an în ziua de 23 aprilie. Biserica Mirăuți este considerată de unii cercetători ca fiind una dintre cele mai vechi biserici din Moldova. A fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de către domnitorul Petru I Mușat (1375-1391) în partea de nord-est a orașului, pe vechea Uliță a Datornicilor. Începând din anul 1402, acest lăcaș de cult a îndeplinit rolul de sediu al Mitropoliei Moldovei, fiind cunoscut astăzi și sub denumirea de Mitropolia Veche. Biserica a fost catedrală mitropolitană a Moldovei până la construirea noii biserici cu hramul Sf. Gheorghe din componența Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava (1514-1522), în timpul domnitorilor Bogdan al III-lea și Ștefăniță Vodă.

Tot aici, a fost înmormântată și prima sa soție,Evdochia de Kiev, sora cneazului Simon Olelkovici și fiica principelui Olelco. Ea a decedat la data de 25 noiembrie 1467.

În anul 1513, Biserica Mirăuți a fost puternic devastată de un incendiu; cu toate acestea se pare că ea n-a fost abandonată ci, foarte probabil, reparată și reconstruită, de vreme ce o cronică anonimă germană târzie menționează păstrarea în continuare a moaștelor Sf. Ioan cel Nou în această biserică până în 1589, când domnitorul Petru Șchiopul le-a mutat în biserica Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava.

Mai multe informații despre Biserica Mirăuți

De la Biserica Mirăuți ne întoarcem către Curtea Domnească iar în spatele ei se poate observa, impozant, Turnul Lăpușneanu, din incinta Bisericii Sf. Dumitru.

Biserica “Sf. Dumitru” a fost ctitorită de domnitorul Petru Rareș, fiind construită între anii 1534-1535 în plan triconc, asemănător cu cel de la Biserica “Sf. Gheorghe” din Hârlău. Biserica are dimensiuni mari, cu o lungime exterioară de 35,10 metri, lungime interioară de 32 metri, lățimea de 10 metri (fără abside) și înălțimea până la cruce de 27 metri, având un soclu înalt și de un profil foarte răspândit în secolul al XVI-lea. La o distanță de 30 metri spre sud-est, domnitorul Alexandru Lăpușneanu, ginerele lui Petru Rareș, a construit între anii 1560-1561 un turn clopotniță cu trei etaje și cu ziduri de doi metri grosime, cunoscut și sub numele de Turnul Lăpușneanu.

De la Biserica Sf Dumitru ne îndreptăm către centru orașului și zăbovim un pic la Biserica Sf. Nicolae.

Lăcașul de cult are hramul Sf. Ierarh Nicolae (sărbătorit în fiecare an la 6 decembrie). În urma săpăturilor arheologice s-a demonstrat că terenul de lângă actuala biserică a fost locuit permanent începând cu prima jumătate a secolului al XIV-lea. Aici s-au descoperit materiale ceramice (fragmente de vase, cahle) din prima și din a doua jumătate a secolului al XIV-lea și din secolele XV-XVII, o locuință de chirpici distrusă prin ardere și două morminte in situ.

Mai multe informații despre Biserica Sf. Dumitru

În apropiere se găsește o casă memorială în care a locuit folcloristul Simeon Florea Marian. Casa memorială adăpostește un fond documentar impresionant care cuprinde peste 10.000 de volume, peste 450 colecții de reviste și ziare, dintre care 150 sunt numai din Bucovina, manuscrise, corespondență de la personalități marcante ale culturii românești și străine, documente culturale, istorice și numeroase fotografii-document.

Mai multe informații despre Casa memorială Simion Florea Marian

Coborâm 500m pe Strada Ciprian Porumbesc și ajungem la Muzeul de Etnografie sau Hanul Domnesc. Expoziţia permanentă de la parterul clădirii a fost constituită pe structura unui han de secol XVIII – XIX.

Sunt reconstituite patru săli specifice epocii: salonul de oaspeţi, unde în vechime erau primiţi dregătorii de vază; sala hanului destinată negustorilor, târgoveţilor şi oamenilor de rând; bucătăria şi cămara, din care, parcă şi acum distingi mirosul inconfundabil al gustoaselor bucate moldoveneşti; şi camera de odihnă.

Pivniţa cu cele două camere constituie un punct de atracţie atât prin arhitectură cât şi prin reconstituirea funcţionalităţii sale. Holul hanului face legătura dintre celelalte spaţii, interacţiunea dintre reconstituirea interioarelor specifice hanului şi prezenţa obiectelor de factură populară face trecerea spre etajul clădirii. Aici sunt expuse toate genurile de artă populară din principalele zone etnografice ale judeţului: Humor, Dorna, Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc.

Mai multe informații despre Hanul Domnesc

Facem un ultim efort pentru a vizita și ultimul obiectiv propus pentru această zi, Mănăstirea Zamca, complex medieval fortificat care a avut anterior rol de mănăstire armenească, fiind considerat în prezent cel mai important edificiu religios construit de comunitatea armenească din orașul Suceava.

Ansamblul arhitectural este format din trei clădiri (biserica principală “Sf. Auxentie”, turnul-clopotniță de pe latura de est cu o înălțime de 26 metri și o clădire cu paraclis la etaj pe latura de vest, unde se află intrarea în incinta mănăstirii).

Mai multe informații despre Mănăstirea Zamca