Satul turistic Suceviţa 

Satul turistic Suceviţa – sat situat spre poalele versantului estic al Obcinei Mari, la 20 km vest de Rădăuţi şi 33 km est de Vatra Moldoviţei (ambele pe traseul DN 17 A), îşi justifică afluenţa turistică prin prezenţa cadrului muntos înconjurător, deosebit de pitoresc.

Aici se aflã celebra Mănăstire Suceviţa, una dintre cele mai frumoase mănăstiri din ţară. Cu aspect de fortăreaţă, mănăstirea are o biserică centrală cu picturi interioare şi exterioare de mare valoare artistică, astfel a fost restaurată şi inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Suceviţa este şi o bogată zonă etno- folclorică.

Manastirea Sucevita

Asezata in mijlocul unui incantator peisaj de munte cu pante domoale si impadurite, binecunoscute calatorului care strabate plaiurile Bucovinei, pe valea paraului al carui nume il va imprumuta, Manastirea Sucevita pare la prima vedere o impunatoare cetate medievala, cu ziduri inalte, prevazute cu metereze si drum de straja, intarita la colturi cu puternice turnuri de aparare.Cu atat mai mult, drumetul care patrunde pe portile grele de stejar, ferecate in fier, prin gangul boltit al turnului de intrare, va fi surprins de linia supla si de volumele armonioase ale arhitecturii bisericii ce se inalta in mijlocul acestei cetati, dar mai cu seama de frumusetea neobisnuita a picturilor care acopera in intregime fatadele, pastrandu-si peste veacuri prospetimea culorilor.

Manastirea Sucevita incheie capitolul glorios al artei moldovenesti din veacurile XV-XVI si spre deosebire de monumentele care o preced, ea nu mai este opera unui singur ctitor, ci a unei familii de boieri care a dat tarii un mitropolit si doi domnitori: Movilestii.

Incinta Manastirii Sucevita este aproape patrata, cu laturile de 100 x 104 m. Zidurile groase de cca 3 m, construite din piatra bruta cu mortar, au o inaltime de peste 6 m si prezinta la partea superioara guri de tragere care erau accesibile printr-un drum continuu de straja reconstituit azi partial.

Cel mai bine conservata dintre toate ansamblurile picturale ale artei medievale moldovenesti(ramane intacta inclusiv picura din partea de nord a manastirii, ceea ce la alte manastiri nu s-a intamplat), pictura Sucevitei este in acelasi timp si traditionala si novatoare. Cu aspectul ei de uriasa “Carte ilustrata ” sugerat de multitudinea scenelor care acopera aproape in intregime peretii bisericii atat in interior cat si la exterior, precum si de prospetimea paletei cromatice deosebit de variata, aceasta pictura constituie poate comoara cea mai de pret a manastirii.

Legenda “Necunoscutei de la Sucevita” spune ca o femeie de prin partea locului s-a oferit sa ajute la contruirea manastirii, carand cu carul sau tras de bivoli piatra necesara constructiei, si ca a facut aceasta corvoada timp de 30 de ani, fara intrerupere; nu se precizeaza motivul pentru care femeia isi impusese aceasta sarcina atat de aspra,ci doar dorinta de a fi inmormantata in biserica. Aceasta cinstire nu i-a fost acordata, insa, pentru ca amintirea ei si evlavia jertfei sa nu se stearga, i s-a pus pe turnul plopotnitei chipul cioplit in piatra. Ciudata figura cu trasaturi aspre, sumare, ce poate fi vazuta si in zilele noastre deasupra unuia dintre masivele contraforturi, ea este o raritate in arta medievala romaneasca de confesiune ortodoxa si, asemenea legendei mesterului Manole si a manastirii Argesului, ea aminteste ca in credinta populara nici o zidire nu dureaza fara sacrificiu uman.

Monumentul istotric de o deosebita valoare prin arhitectura, fresca si zugraveala se afla inscris pe listele de patrimoniu UNESCO alaturi de celelalte manastiri cu pictura exterioara din Bucovina cu care formeaza un circuit turistic cu renume mondial.

De asemenea in cadrul manastirii exista un atelier artizanal pentru a incondeia oua si a realiza oua cu margele, mult solicitate de vizitatorii straini si de amatorii de frumos.

Biserica parohiala numita si Biserica Cimitirului Sucevita

Biseria Parohiala, numita si Biserica Cimitirului Sucevita a fost reconstituita in 1772 din piatra, impreuna cu clopotnita. Arhitectura reprezinta un “tip arhaic pentru acesta vreme”.

Monumentul Comemorativ

La intrarea in comuna, dinspre Radauti, la cca 50 m pe partea dreapta, langa sosea, poate fi observat de catre cei interesati “monumentul comemorativ”, inaltat in anul 1883 in urma vizitei arhiducelui Rudolf al Austriei.

Initial au fost doua astfel de monumente, pe o parte si pe cealalta a drumului, si marcau intrarea in satul Voievodeasa dinspre Sucevita si invers. Astazi a ramas doar unul si prezinta in special importanta istorica.

Casa Iraclie Porumbescu

Alt obiectiv turistic al comunei Sucevita poate fi Casa Iraclie Porumbescu, scriitor bucovinean(1823-1896), tatal compozitorului Ciprian Porumbescu, casa “romaneasca ” cum putine se mai intalnesc astazi.

Crucea de Mormant a Varvarei Golimbiovschi(Porumbescu)

Un lucru mai putin cunoscut de catre turistii care viziteaza comuna Sucevita este Crucea de Mormant a Varvarei Golimbiovschi (Porumbescu), bunica compozitorului Ciprian Porumbescu, care se gaseste in cimitirul satului.

Muzee:

1.Muzeul Manastirii Sucevita.

Obiectele de arta medievala – broderii, miniaturi, sculptura din lemn, argintarie – pot fi vazute astazi in cadrul muzeului manastirii, care reprezinta doar o parte din zestrea lasata ctitoriei lor de membrii familiei Movilesti.

O piesa care face faima Sucevitei, desi nu provine din Moldova, este manuscrisul “Sucevita 23 “, un Tetraevanghel decorat cu sute de miniaturi, in vremea voievodului Tarii Romanesti Alexandru II(1568 – 1577), ferecat insa mai tarziu, in 1606, din ordinul lui Ieremia Movila. Avand la baza un model bizantin – Tetraevanghelul tarului bulgar Ivan Alexandru. Din 1356- manuscrisul “Sucevita 23″ a inspirat executia unui Tetraevanghel comandat de Ieremia Movila pentru manastirea Sucevita, dar terminat dupa moartea sa, in 1607, asanumitul “Sucevita 24″, care se afla azi la Muzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti.

2. Muzeul etnografic – al Scolii cu clasele I-VIII “Dimitrie Vatamaniuc” Sucevita

Acest muzeu a luat fiinta de curand, de cca 7-8 ani, prin grija si coordonarea elevilor de catre domnul profesor de istorie si director al scolii d-l Pintilei Jolobai. In cadrul muzeului atat elevii cat si cadrele didactice au adus si au asezat la loc de cinste, in cadrul muzeului, diferite obiecte care arata modul de viata al stramosilor nostri din cadrul acestei comunitati.

3. Alte atractii turistice

I. Portul popular si obiceiurile comunei Sucevita.

Costumele populare, alcatuite din camasa cu poale cusuta cu flori, itari, brau sau chimir cu margele, bundita cu prim de miel sau dihor, palarie sau caciula la barbati si camasa cu sau fara altita din panza de bumbac sau in, cusute cu flori viu colorate sau cu bumbac de culoare neagra, catrinta, franghie, pieptarul din piele de miel cu prim, broboade de lana sau batic de culoare alba sau rosie la femei.Pe timp de iarna sunt purtate cojoacele albe cu tivitura din blanita de miel la maneci si la poale sau sumane.

Realitatea etnografica si folclorica din comuna Sucevita, incadrata in cea a zonei etnografice Radauti reprezinta un alt punct de atractie pentru turistii din tara si din strainatate.

Sarbatorile satului se perinda odata cu anotimpurile, ritmicitatea lor fixand din pruncie si pana la batranete norme de viata care iau caracterul de permanenta si stabilitate colectivitatii rurale.

Sarbatorile specifice satelor din comuna Sucevita sunt:

-hramul bisericii parohiale, sarbatorit la 7 ianuarie(Sfantul Ioan Botezatorul), se organizeaza balul gospodarilor unde participa intreg satul;

- hramul manastirii Sucevita, sarbatorit la 6 august, se face slujba cu sobor de preoti, unde participa atat credinciosii din comuna Sucevita cat si credinciosi din satele apropiate si multi alti turisti aflati in pelerinaj la manastirile din Bucovina;la aceasta data se intorc in localitate tinerii si familiile plecate a caror parinti traiesc in comuna Sucevita; un obicei cu traditie pe care il practica credinciosii la aceasta mare sarbatoare spre iertarea pacatelor, este cel de a urca Dealul Furcoi, din fata manastirii, cel putin o data sau de trei ori. Acest traseu, manastire – Dealul Furcoi, poate fi parcurs de grupuri de turisti si in alte zile ale anului, atunci cand vremea permite. Ajunsi in varful dealului, turistilor li se ofera o deosebita priveliste. Acolo se afla un izvor numit “Izvorul Pustnicului” a carui apa, se spune, nu se strica niciodata, chiar daca se pastreaza mai mult timp.

-hramul bisericii parohiale Voievodeasa este sarbatorit la 29 iunie “de Sanchetru”;

- la 6 ianuarie, Boboteaza, s-a impamantenit obiceiul de a se sfinti apa langa o cruce din gheata din fata manastirii, in apropierea Paraului Sucevita, loc unde se intalnesc cu “chiralaisa ” credinciosii din biserica satului cu cei din manastire, la o ora fixata dinainte. La aceasta sarbatoare satenii scot din lazile de zestre mandrele straie de sarbatoare pe care le imbraca cu deosebita mandrie.

- un alt obicei care se mai pastreaza este acela al sarbatorilor de iarna cand copiii vin cu colinda de Craciun, cu uratul,semanatul si sorcova de Anul Nou. Tot acum tinerii flacai formeaza trupa de Irozi la Craciun si Banda lui Jian de Anul Nou si umbla in sat la fetele de maritat unde canta si joaca pana dimineata.

-la sarbatoarea Invierii sau a Pastelui tot satul participa la obiceiul de sfintire a “blidului ” cu pasca si oua rosii. Atat la sarbatorile de iarna cat si la cele de Pasti participa an de an tot mai multi turisti atat romani cat si straini.

II. Mestesugurile si artizanatul

Dintre mestesugurile populare care se mai practica inca amintim:

- incondeierea oualelor – arta populara cu o deosebita valoare artistica prin continutul tematic al motivelor, prin compozitiile decorative si colorit;

- cusutul camasilor populare;

-tesutul la razboiul de tesut(paretare, cergi, toale);

- sculptatul in lemn(rame draperii);

- sculptatul in piatra;

-impletitul nuielelor;

-pictura pe sticla si lemn(in cadrul atelierului manastirii) etc.

III. Peisajul – cadrul natural al comunei

Cu toate ca in Sucevita domina fondul turistic cultural-istoric, putem spune ca aceasta zona se remarca si prin calitatea peisajului natural(munti cu aspect de maguri, impaduriti,ce apartin Obcinei Mari) cat si a aerului si a apei.

Pe langa acestea, zona Sucevitei constituie un punct de atractie si datorita fondului turistic biogeografic si zoogeografic. Pentru toti turistii, padurea constituie un factor de destindere, de recreere si un prilej de practicare a vanatorii si pescuitului, in special pentru turistii straini.

Pe aceiaşi temă:

• Mănăstirea Suceviţa, Locul unde putem urca Scara Virtuţilor
• O familie de eroi civilizatori ai României, Poloniei, Ucrainei şi Rusiei
• Maicile continuă tradiţia realizării de obiecte de cult cu o mare valoare artistică
• Scara Sfântului Ioan Scărarul