Mănăstiri din Bucovina | CAZARE BUCOVINA

Mănăstirea Slatina

Mănăstirea Slatina, Mănăstiri din Bucovina

iulie 29, 2011

Mănăstirea Slatina este una dintre cele mai mari și vechi mănăstiri ortodoxe din nord-estul țării noastre. Mănăstirea se află în comuna Slatina, în județul Suceava, la aceasta ajungându-se pe drumul ce pleacă din Fălticeni spre Sacsa Nouă (7 km), Cornu Luncii (3 km), apoi stânga, spre Păraie (11 km) și Slatina (4 km).

Mănăstirea Slatina

Mănăstirea, având hramul “Schimbarea la Față”, este prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpușneanu și intră, prin valoarea ei, în rândul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale.

Tabloul Votiv - Mănăstirea Slatina

Această mănăstire, în unicitatea ei, seamană totuși cu celelalte mari mănăstiri din zonă: Mănăstirea Probota, Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea Neamț și Mănăstirea Secu. Zidurile groase de piatră și biserica masivă, tot din piatra, stau falnice de peste veacuri.

Mănăstirea Slatina

Numele locului si al mănăstirii – Slatina – vine de la un izvor din apropiere, care scoate „slatina”, adică „apa sărată”, dupa cum se spune în zonă. Cu timpul însă, izvorul a secat, iar locul și-a păstrat vechiul nume.

Pe aceiași temă:

Recomandă pe Facebook

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava

1 Comentariu

Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou din Suceava, Mănăstiri din Bucovina

aprilie 14, 2011

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, un adevărat testament al lui Ştefan cel Mare

Catedrală şi reşedinţă mitropolitană a Moldovei timp de peste 150 de ani, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava este cel mai important şi impetuos aşezământ religios şi istoric din fosta capitală a Ţării Moldovei.

Biserica manastirii Sf. Ioan cel Nou – Foto by Sorin Jurca

Celebramănăstire, care adăposteşte moaştele Sfântului Ioan cel Nou, surprinde şi azi prin ritmul şi armonia elementelor arhitectonice, prin îngemănarea dintre falnicii copaci, arborii ornamentali şi turlele semeţe ale bisericii şi clopotniţei sau prin unitatea simfonică a întregului ansamblu.

Moastele Sf Ioan cel Nou de la Suceava – Foto by Sica

De sute de ani, de Sânziene, vin aici în pelerinaj numeroşi credincioşi din toate provinciile istorice ale ţării, pentru a se ruga şi a atinge inima iradiantă şi pură a oraşului – racla de argint aurit cu rămăşiţele pământeşti ale martirului atât de venerat.

Martirul Sf Ioan cel Nou

Acest sfânt lăcaş, cu o lumină suprafirească ţesută din umbrele unor mari înaintaşi (domnitori, ierarhi ai bisericii, mari demnitari, cărturari sau monahi, dar şi oameni simpli, unii dintre ei sfinţi necunoscuţi), care au petrecut cu toţii aici sublime momente de reculegere şi trăire întru Hristos, este o carte- oglindă din piatră şi duh, cu peceţi de taină, în care fiecare sucevean îşi poate regăsi identitatea profundă, atemporală.

Constantin Severin – Imperiul Sacru.

Mănăstiri şi biserici din nordul Moldovei

Pe aceiași temă:

Recomandă pe Facebook

1 Comentariu

Mănăstirea Teodoreni, Mănăstiri din Bucovina

aprilie 14, 2011

În lumea de nisipuri mişcătoare a Evului Mediu, mănăstirile noastre au constituit de cele mai multe ori o sfântă coloană vertebrală pentru aşezările rurale sau urbane în curs de înfiripare sau de consolidare. Mănăstirea Teodoreni din Burdujeni-Suceava este ctitoria unui repre¬zentant mai puţin cunoscut al Movileştilor, postelnicul Toader Movilă, fratele vitreg şi mai vârstnic al lui Gheorghe, Ieremia şi Simion, ctitorii Mănăstirii Suceviţa.

Manastirea Teodoreni – Foto by Croitoriu Iustin

Înălţată în 1597, biserica mănăstirii este opera arhitectului constructor Constantin Branişte, cumnat cu Toader Movilă şi cu Ion Vodă Viteazul. În jurul mănăstirii s-a format treptat satul Teodoreni, care şi-a schimbat numele în Burdujeni, în perioada cât acesta a aparţinut marelui logofăt şi cronicarului Miron Costin. Ulterior localitatea a devenit târg, mai ales după ce în secolele al XVIII-lea şi al XlX-lea şi-au deschis aici prăvălii numeroşi evrei proveniţi din Austria.

Manastirea Teodoreni – Foto by Croitoriu Iustin

Fără a avea valoarea artistică şi duhovnicească a celebrelor mănăstiri din nordul Moldovei, Mănăstirea Teodoreni are totuşi o încărcătură afectivă şi istorică în primul rând pentru locuitorii din Burdujeni, dar şi pentru cultura română, deoarece aici poate fi admirat singurul portret pictat al lui Miron Costin (1533-1591). În plus, noua pictură interioară, realizată după 1992, aparţine unuia dintre cei mai valoroşi zugravi de biserici ai ţării, profesorul Nicolae Sava din Bucureşti.

Constantin Severin – Imperiul Sacru.

Mănăstiri şi biserici din nordul Moldovei

Pe aceiași temă:

Recomandă pe Facebook

2 Comentarii

Mănăstirea Sucevița, Mănăstiri din Bucovina

aprilie 4, 2011

Poate cea mai frumoasă şi mai bine păstrată mănăstire din nordul Moldovei, Suceviţa, ctitorie a celebrei familii boiereşti Movilă, întruchi¬pează toate virtuţile unui secol de artă moldovenească sacră, de la Ştefan cel Mare la Petru Rareş şi Petru Şchiopul, cu influenţe preluate creator din toate cele patru puncte cardinale, prefigurând în acelaşi timp noile tendinţe din secolul al XVII-lea.

Scara Virtutilor – Manastirea Sucevita

Acest sfânt lăcaş, înălţat între anii 1582- 1584, era de o frumuseţe şi o exuberanţă coloristică fără seamăn, aproape de desăvârşirea şi strălucirea profundă a icoanelor lui Andrei Rubliov, atunci când a fost terminată pictura interioară şi exterioară, în anul 1601, fapt dovedit recent, după restaurarea picturilor murale din naos şi sfântul altar. Dacă aşa arată un testament al artei moldoveneşti, cum au apreciat unii savanţi români şi străini, atunci înseamnă că spiritul românesc are o vitalitate extraordinară, reuşind să fie atât de grandios şi în pragul morţii.

Detaliu Arborele lui Ieseu – Manastirea Sucevita

O moarte bineînţeles simbolică şi fertilă, aducătoare de valori noi, o petrecere în ierarhia invizibilului transfigurată de urcarea celor 30 de trepte ale Scării virtuţilor; cea mai cunoscută frescă exterioară de la Suceviţa, care te întâmpină încă de la intrare. O intrare într-o sfântă liturghie de piatră, lemn şi culoare, pe vremuri în acelaşi timp mănăstire, cetate de refugiu şi reşedinţă nobiliară, în care istoria, arta şi trăirea duhovnicească se află şi acum într-o consonanţă unică.

Constantin Severin – Imperiul Sacru.

Mănăstiri şi biserici din nordul Moldovei.

Pe aceiaşi temă:

Recomandă pe Facebook

2 Comentarii

Mănăstirea Putna, Mănăstiri din Bucovina

martie 26, 2011

Biserica mănăstirii Putna este prima dintre ctitoriile lui Ştefan cel Mare. Lucrările de construcţie ale mănăstirii ce urma să fie necropolă domnească au început la 10 iulie 1466 şi s-au încheiat în 1469, iar în 1481 erau finalizate fortificaţiile de incintă.

Biserica manastirii Putna – Foto by Sorin Jurca

Lăcaşul a avut mult de suferit de-a lungul timpului din cauza unui puternic incendiu, prădat în două rânduri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1739 a contribuit şi mai mult la ruinarea mănăstirii.

Biserica necropolă din mijlocul incintei avea dimensiuni neobişnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatră brută legate cu mortar, sprijinite de 12 contraforţi. Turla este înaltă şi bine proporţionată, cu tamburul în stil baroc pe o bază stelară, împodobită cu coloane răsucite şi capiteluri corintice.

Manastirea Putna – Foto by Sica

În pronaos se află mormintele lui Bogdan al III–lea mort la 1517, al surorii acestuia Maria (m.1518), al Mariei, soţia lui Petru Rareş (m.1529) şi al lui Ştefăniţă Vodă (m.1527).

În partea de sud a gropniţei se află mormântul lui Ştefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmură albă. Sarcofagul are motive ornamentale de o înaltă valoare artistică. Piatra din marmură albă are o bordură exterioară realizată dintr-o împletitură de frunze de stejar, urmată de o pisanie.

Mormantul lui Stefan cel Mare si Sfant – Foto by Sica

Lângă mormântul domnitorului se află cel al soţiei sale Maria Voichiţa, decedată în 1511. În partea de nord a gropniţei se află mormântul Mariei de Mangop, cea de-a doua soţie a domnitorului (m.1476) şi al fiilor marelui domnitor, Bogdan şi Petru.

Bust Mihai Eminescu – Putna – Foto by Sica

Aşezământul de la Putna şi-a câștigat un binemeritat renume şi datorită inestimabilelor valori artistice ( broderii, ţesături, manuscrise împodobite şi ferecate în aur şi argint, icoane, obiecte de cult ), care se găsesc în muzeul amenajat în incinta mănăstirii.

Pe aceiaşi temă:

Broderiile de la Putna sunt capodopere ale artei româneşti şi universale

Şcoala de artă medievală de la Putna

Şcoala de muzică bizantină de la Putna a avut ecou în tot spaţiul ortodoxiei

Renaşterea putneană din vremea mitropolitului Iacob Putneanul

Satul turistic Putna

Recomandă pe Facebook

Lasă un comentariu

Mănăstirea Probota, Mănăstiri din Bucovina

martie 4, 2011

Mănăstirea Probota este prima ctitorie a domnitorului Petru Rareş, ridicată în 1530 pe locul consacrat de o bisericuţă din lemn (1398) şi alta din piatră (în jur de 1440) ale cărei urme se mai văd în vecinătate; de altfel „probotă” înseamnă frăţie, desigur, a slujitorilor bisericii.

Probota monument UNESCO – Foto by werdea

În biserică se află 21 de pietre tombale epigrafe, realizate între 1464-1640, de o remarcabilă valoare documentară şi artistică; pietrarii au trecut de la elemente decorative geometrice la cele accentuat vegetale, inovaţie reprezentativă pentru sculptura secolului al XVI–lea.

Manastirea Probota

Colecţia de istorie şi artă veche, în organizare, cuprinde piese obţinute în urma săpăturilor arheologice, ţesături din sec. XVI–XVII, obiecte de cult, veşminte (sec. XVIII). Edificiu monumental armonios, cu turla deasupra naosului, pridvor închis de înalte ferestre gotice cu chenare din piatră cioplită, abside poligonale marcate de arcade oarbe şi ocnite, soclu prelungit cu bancă de jur-împrejur, mănăstirea este considerată „…una dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii româneşti, reprezentativă pentru secolul XVI” (V. Drăguţ).

Zidul de incinta de pe latura estica – Manastirea Probota

Ziduri de apărare înalte de 6 metri, turnuri pătrate şi Casa domnească (vestigii), întregesc ansamblul monahal cu elemente ale arhitecturii civile moldoveneşti – printre puţinele piese din secolul al XVI-lea care mai există.

Pe aceiaşi temă:

Mănăstirea Probota – Capela Sextină a Moldovei

Numele autorilor capodoperelor de la Probota au rămas până în prezent necunoscute

Dosoftei s-a călugărit la Mănăstirea Probota

Picturile din naos şi altar, punctul central al sfântului lăcaş

Recomandă pe Facebook

Lasă un comentariu

Mănăstirea Voroneț, Mănăstiri din Bucovina

martie 4, 2011

O imensă frunte boltită, aproape mai mare decât restul chipului încadrat de barba şi mustăţile gri-alb, cu nişte ochi pătrunzători, care par a scruta dincolo de toate, direct în ierarhia luminii, totul cuprins în cercul de aur al unei sfinte aureole. Numai aşa poate începe povestea sacră a Mănăstirii Voroneţ, de la chipul transfigurat de pacea dinspre gânduri al Sfântului Cuvios Daniil Sihastru, zugrăvit pe peretele sudic, lângă portalul de intrare.

Manastirea Voronet

Locuri ale deschiderii pentru lumina cerească, multe mănăstiri din nordul Moldovei sunt în acelaşi timp întruparea eternului arhetip Tată şi Fiu, deoarece au fost înălţate de Ştefan cel Mare şi împodobite ulterior cu vestitele fresce exterioare în perioada domniei fiului său, curajosul domn sprijinitor al Bisericii şi culturii, Petru Rareş. În timp ce la Probota putem admira cele mai frumoase picturi murale interioare din nordul Moldovei, la Voroneţ ne fascinează capodopera frescelor exterioare, acel Memento mori din sfinte imagini, Judecata de Apoi.

Fresca – Manastirea Voronet

Sfântul Daniil Sihastru, Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Mitropolitul Grigorie Roşca sunt adevăraţii ctitori ai Mănăstirii Voroneţ, care ne dăruie la nesfârşit un albastru cu tonalitatea unui sunet de clopot, culoare divină în prezenţa căreia Timpul încetează parcă să mai respire, şi din care lumina necreată şi lumina privirilor îşi sorb bucuria şi nefiinţa.

Constantin Severin – Imperiul Sacru.

Mănăstiri şi biserici din nordul Moldovei.

Pe aceiaşi temă:

View Turism Center RO in a larger map

Recomandă pe Facebook

2 Comentarii

Mănăstirea Humor, Mănăstiri din Bucovina

martie 3, 2011

La o distanţă de 5 – 6 km de oraşul Gura Humorului, în pitorescul sat Mănăstirea Humor, pe coama unei coline, înconjurată de arbori şi pajişti, este aşezată biserica mănăstirii Humor, una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu românesc. Din pisania săpată în piatră, aşezată la intrare, pe peretele exterior al sfântului locaş, aflăm că biserica a fost zidită în anul 1530 de către Toader Bubuioga, mare logofăt şi membru al divanului Moldovei, şi de către soţia sa Anastasia. Sfântul locaş se înalţă la o distanţă de aproximativ 300 m de ruinele unei mai vechi biserici mănăstireşti a cărei construcţie a fost realizată încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400 – 1432).

Manastirea Humor

Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezintă un interes aparte. Aici apare, pentru prima dată în construcţia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis şi o încăpere nouă la etaj numită tainiţă, care se suprapune camerei mormintelor. Din pridvor se pătrunde în pronaos, iar mai departe în camera mormintelor și naos. Spre răsărit biserica se termină prin absida de formă circulară a altarului, despărţit de naos printr-o foarte veche catapeteasmă, excepţională sculptură în lemn.

Fresca – Manastirea Humor

Biserica mănăstirii Humor se numără, alături de bisericile Voroneţ, Moldoviţa, Arbore şi Suceviţa, printre cele cinci ctitorii împodobite peste tot, în interior şi exterior, cu fresce bizantine, prin care se disting de toate celelalte biserici de acest fel din lumea ortodoxă. Fresca exterioară de la Humor, pictată de Toma Zugravul în 1535, deschide şirul celorlalte biserici cu pictură exterioară.

Fresca – Manastirea Humor

Pătrunzând în interiorul bisericii, privitorul este întâmpinat în pronaos de scene din Calendarul bisericesc, de icoanele Adormirii Maicii Domnului şi a Sfintei Fecioare rugătoare, de sfinţi, îngeri şi profeţi. În camera mormintelor bolta este acoperită cu scene din viaţa Sfintei Fecioare Maria. În naos sunt pictate chipuri de sfinţi, ciclul Patimilor şi Învierea, iar pe boltă, Iisus Hristos. Tot în naos sunt tablourile ctitorilor.

Ceea ce impresionează şi atrage în mod deosebit admiraţia bisericii Humor sunt frescele sale exterioare. Principalele teme iconografice exterioare sunt: Acatistul Bunei Vestiri (faţada sudică), Arborele lui Ieseu (faţada nordică), Judecata de apoi (faţada vestică) şi Cinul care cuprinde o procesiune a sfinţilor îngeri, profeţi, apostoli, ierarhi, martiri şi cuvioşi (absidele laterale şi cea a altarului).

Fresca – Manastirea Humor

Pe peretele exterior sudic este de semnalat, în partea inferioară, scena Asediului Constantinopolului, o prezentare a evenimentelor grave care au dus la ocuparea Capitalei Imperiului Bizantin de către turci la 1453. Întreaga alcătuire a monumentului sacru de la Humor, dar, îndeosebi pictura acestuia, este subordonată ideii teologice de mântuire a omului care, aflat sub puternica impresie pricinuită de contemplarea frescelor care înfăţişează scene din istoria mântuirii, se simte atras irezistibil către realizarea idealului desăvârşirii creştine – dobândirea mântuirii fiinţei umane.

Pe aceiaşi temă:

Mănăstirea Humor a fost pictată de un Tizian al Sucevei

Comoara de lângă mănăstire

Un mesaj politic în imagini

O frescă descoperită de pictorul George baton Lovendal

Recomandă pe Facebook

2 Comentarii

Mănăstirea Dragomirna, Mănăstiri din Bucovina

martie 3, 2011

Aşezată între blândele coline ale Bucovinei, la 12 km spre miazănoapte faţă de fosta reşedinţă a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi a mitropoliţilor Moldovei, mănăstirea Dragomirna se înalţă ca un arbore în timp, între ziduri de cetate.

M-rea Dragomirna – vdere aeriana

Zidită parcă pentru a înfrunta înălţimile, în cautare de mai multă lumină în apropierea codrilor, umbrită de o perdea de brazi şi oglindită maiestuos în apa lacului din apropiere, acest lăcaş de închinare, prin vechimea sa, prin originalitatea stilului, prin eleganţa şi soliditatea formei, prin pitoresc, trezeşte admiraţia fiecărui vizitator, astfel că în faţa ei evlaviosul închinător este tot atât de impresionat ca şi istoricul şi omul de artă.

Biserica manastirii Dragomirna – Foto by Sorin Jurca

Dincolo de frumuseţea peisajului, de neobişnuitul locului, ceea ce produce o impresie de neuitat, este eleganţa ciudată a monumentului, cu rigori geometrice de mare rafinament, cu o siluetă unică prin proporţiile şi unitatea volumului, dintre toate celelalte monumente moldoveneşti medievale.

Manastirea Dragomirna Vedere NE

Probabil tocmai această unicitate a monumentului a atras încă de timpuriu atenţia specialiştilor, care după epocă şi împrejurări au enunţat judecăţi de valoare diferite, dar marcând întotdeauna profunda lui originalitate.

Nicolae Iorga vorbea despre frumuseţea fără pereche a Dragomirnei, despre măreţia ei şi despre impresia totală pe care o face asupra privitorilor. Ansamblul de la Dragomirna, construit la graniţa dintre două veacuri, se situează la două etape ale stilului moldovenesc.

MANASTIREA DRAGOMIRNA

Complexul de artă medievală mănăstirea Dragomirna, este compus din biserica mică sau a schitului, biserica mare, zidurile de apărare, vechea clădire a egumeniei, cele cinci turnuri, chiliile şi paraclisul.

Pe aceiaşi temă:

Mănăstirea Dragomirna, o şcoală de artă şi spiritualitate creştină

Un Cristofor Columb închis într-o mănăstire

Şcoala de artă şi spiritualitate creştină de la Dragomirna

Cuviosul Paisie a stat 12 ani la Mănăstirea Dragomirna

Recomandă pe Facebook

1 Comentariu

Mănăstirea Bogdana, Mănăstiri din Bucovina

martie 2, 2011

Biserica Sfântul Nicolae este prima construcție religioasă de piatră din Moldova, păstrată în forma ei originală, nealterată până astăzi. Ea este înaltă, cu acoperișul țuguiat, având ziduri groase de 1,40 metri, sprijinite inițial de 10 contraforturi. Peretele sudic al pronaosului avea un contrafort și trei ferestre, pe când peretele nordic are o fereastră și trei contraforturi.

Bogdan Voda si Manastirea Bogdana

Biserica are 11 ferestre: trei la pridvor, două la pronaos, patru la naos (dintre care trei în peretele sudic și una pe peretele nordic) și două la altar cu deschideri strâmte în exterior, dar mult lărgite spre interior.

Biserica nu are turlă, acoperișul fiind înalt, cu pante repezi și o streașină largă. Ca urmare a adăugării pridvorului de către Alexandru Lăpușneanu, acoperișul a trebuit și el modificat pentru a cuprinde și pridvorul.

Manastirea Bogdana

Clopotnița se află în prezent într-un turn construit în anul 1781, în vremea păstoririi episcopului Dosoftei Herescu, ultimul episcop care și-a avut reședința aici. Pe unul dintre clopote se află o inscripție în limba slavonă: Io Ștefan, voievodul Țării Moldovei, putând data din vremea lui Ștefan I (1394-1399).

Manastirea Bogdana – Foto by werdea

În interior, biserica se prezintă ca o sinteză a elementelor romanice, bizantine și gotice. Ea are o navă centrală și două laterale, despărțite între ele prin șase stâlpi masivi în dreptul cărora bolta navei centrale este întărită cu arcuri dublouri. Navele laterale au aceeași înălțime cu nava centrală în dreptul pronaosului și sunt mai joase înn dreptul naosului. Deasupra navelor laterale din naos au fost construite două încăperi mici, boltite în semicilindru, la care se ajunge pe o scară în spirală.

Între pridvor și pronaos și între pronaos și naos sunt pereți despărțitori străpunși de uși la mijloc.

Pe aceiaşi temă:

Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi, un reper al fiinţei noastre eterne

Rădăuţi, sediul primei episcopii ortodoxe a Moldovei

Imperiul Sacru – Mănăstirea Bogdana

Recomandă pe Facebook

Lasă un comentariu

Mănăstirea Moldovița, Mănăstiri din Bucovina

martie 1, 2011

Mănăstirea Moldovița este ctitorie din 1532 a domnitorului Petru Rareş. Zidul de incintă închide un patrulater cu latura de 40 m, grosimea de 1,20 m şi înălţimea de 6 m. În colţul de nord-vest se află clisiarniţa, construită la începutul secolului al XVII-lea; aceasta este una dintre puţinele locuinţe moldoveneşti din secolul XVI-XVII, fiind construită între 1610-1612 de Efrem, egumenul Moldoviţei.

Manastirea Moldovita – Foto by Giorgel

Biserica cu hramul “Buna Vestire”, continuă concepţia constructivă, deplin cristalizată de artiştii epocii de strălucire a lui Ştefan cel Mare, aducând ca elemente specifice epocii rareşiene dimensiunile mărite, tendinţa de înălţare şi zvelteţe. Elemente tipice goticului târziu transilvănean dovedesc că la construcţie au participat meşteri pietrari transilvăneni.

Detaliu – Arborele lui Ieseu

Pictura Moldoviţei, realizată la 5 ani după ridicarea bisericii, reprezintă, alături de pictura Voroneţului, un excepţional document artistic al epocii de mare strălucire spirituală a lui Petru Rareş. Tendinţa de umanizare a figurilor divine, prezenţa simţămintelor profund omeneşti în multe din scenele ciclului evanghelic, sunt trăsături proprii minunatelor fresce care şi-au păstrat nealterate prospeţimea şi strălucirea culorilor.

Manastirea Moldovita – Foto by Dan Octavian Botez

Pictura interioară, repictată culoare peste culoare în secolul al XVII-lea, respectă conţinutul ideatic şi programul iconografic al epocii lui Ştefan cel Mare. Tabloul votiv în care este prezentat ctitorul împreună cu familia sa, deşi păstrează caracterul unor portrete oficiale, vădeşte preocuparea artistului de a reda prin intermediul tehnicii proprii portretului viaţa lăuntrică a personajelor.

Pe aceiaşi temă:

Mănăstirea Moldoviţa, loc al sihaştrilor şi sfinţilor

Un faimos centru de cultură şi spiritualitate ortodoxă

Pictura exterioară, punctul de atracţie al mănăstirii